iartă-mă că-ți bat așa la ușă

dar am uitat ceva la tine,

acolo adânc unde obișnuiam să sap

cândva cu mâinile.

nu vreau nimic, decât să-mi iau înapoi

nopțile de somn în care nu-mi apari în vise.

nu-ți cer nimic, pe bune, doar atât:

să nu te mai strecori prin fereastra

mea deschisa cu tălpile murdare

cu degete mânjite și rele.

doar lasă-mă în pace cum ai putut

până acum și am să-ți dau la rândul meu

ce mi-ai mai lăsat din tine.

voi ridica toate covoarele

voi răscoli toate ghivecele

pân-o să găsesc ceva

ce am uitat să arunc;

iar tu promite-mi doar să nu mai treci

pe-aici vreodată

și-nchide-n urma ta fereastra

să nu intre frigul.