în camera ta nu mai miroase a tine
și nu știu unde au dus
dulapul în care mă ascundeam mereu
câți ani au trecut nu vreau să număr
purtam ciorapi cu plasă
și cineva mi-a dat un trandafir
în ziua-n care ai murit
alina țipa ghemuită
în fața dulapului cu dulciuri
dar eu simțeam că nu plecaseși
nicăieri
și tot ce atinseseși vreodată
a mai mirosit mult timp a tine
bucătăria de vară
holul de lângă centrală
aerul strâns în foișor ca-ntr-un piept
sub apă
pe ziarele tale și revistele cu rebus
doarme acum un câine de pe stradă
când îi schimb așternutul mă gândesc
că sigur l-ai fi strigat pe numele greșit
dar nu te-aș fi corectat nici măcar o dată
de drag ce îmi erai
ceva s-a frânt în casa asta
și nu mai vreau să prind nimic la loc, Tata.
n-o să-ți mai văd vreodată părul ciufulit dimineața.
